Transportul aerian reprezinta o industrie complexa, care a suferit schimbari majore, fara perioade de tranzitie, de la o reglementare stricta, bazata pe acorduri bilaterale si dupoluri fara concurenta, catre o piata unica. În zilele noastre, industria europeana de transport aerian este liberalizata si guvernata de catre un cadru european în continua evolutie, în concordanta cu noile dezvoltari ale industriei, ca de exemplu crearea noilor retele de distributie, aliantelor dintre companiile aeriene etc. „Tendintele curente din sectorul european al transporturilor aeriene pot fi exprimate prin doua cuvinte: integrare si expansiune” (Himanen, Padjen, Dugojnic si Nijkamp, 1993), care reprezinta în principal scopurile Uniunii Europene. Însasi existenta Uniunii Europene reprezinta exprimarea dorintei de a avea un spatiu integrat economic si social (Ivy, 1997). Pentru a realiza acest deziderat este necesara integrarea sistemului de transport. Regiunile periferice, locatiile inaccesibile produselor, furnizorilor si chiar informatiei trebuie bine incorporate în sistemul economic, iar transporturile reprezinta un element cheie în aceasta directie. În proiectul de unificare europeana, sectorul transporturilor a fost vazut întotdeauna ca o componenta cheie a procesului de integrare.